Nicolae RADU
Antropologia existentei. Structuri magice si religioase in Cimpia Vlasiei
Prefata de prof. univ. dr. Sabina Ispas, f. ed., Bucuresti, 2003, 192 p., f.p.
Domeniul interdisciplinar al etnografiei si antropologiei s-a imbogatit cu o monografie dedicata Cimpiei Vlasiei. Potrivit autorului, „investigatiile de teren efectuate de-a lungul anilor in partea de nord-vest a Bucurestiului, coroborate cu analiza izvoarelor arheologice, istorice, antropogeografice, toponimice si folclorice au definit, in mare parte, individualitatea existentiala a Cimpiei Vlasiei, individualitate axata pe unitatea modului de viata traditional al unor stravechi comunitati de agricultori si crescatori de animale“ (p. 11).
Volumul este organizat pe trei teme principale: Antropologia existentei. Cimpia Vlasiei intre veacuri; Structuri magice si religioase si Portrete psihologice. In cuprinsul lor sint date relevante despre tipurile de gospodarie, ocupatii, vestimentatie, mentalitati, cutume si obiceiuri legate de nastere, casatorie si ritul funerar si, nu in ultimul rind, reperele psihologice ale taranului roman din cimpie.
Unul dintre subiectele interesante abordate de autor este acela al schimbarii tipului de locuinta in preajma Bucurestilor, schimbare lenta petrecuta intre secolele XV si XIX: de la bordei sau „locuinte semiingropate“ la „locuinta de suprafata“. In 1858, potrivit statisticii intocmite de Dionisie Pop Martian, „in Muntenia se aflau 84.998 locuinte semiingropate, numarul lor diminuindu-se considerabil la inceputul secolului al XX-lea. Cei dintii care au trecut de la casa-bordei la locuinta de suprafata au fost oamenii instariti, procesul fiind grabit si de asezarea la linie a satelor, in vremea Regulamentului Organic (1829). Dupa statistica din 19 decembrie 1912, in Muntenia mai erau inregistrate doar 8.315 locuinte semii