- Editorial - nr. 131 / 8 Iulie, 2003 Referindu-se la recent semnatul Tratat politic de la Moscova, presa internationala si cea interna din ultimele zile preciza: "Romania si Rusia isi ingroapa neintelegerile". Intrebarea, fireasca si legitima in aceasta situatie, ramane: dar cu ce pret pentru Romania? Pana una-alta, primirea oficiala a domnului Ion Iliescu cu covor rosu, cu fanfara, cu tobe si trambite, de catre colegii lui de la facultatea facuta la Moscova, Universitatea "Lomonosov" cazarea in preajma renumitei "Gheorghievskii zal" (Sala Sf. Gheorghe) din Kremlin, ar fi un suficient motiv de suspiciune ca, intotdeauna, concesiile (sa nu spunem tradarile!) se platesc! Situand unitatea nationala in sistemul de valori pe care se bazeaza coeziunea civica a natiunii, romanii s-au trezit, in decursul vremii, in situatia de a pierde o parte dintre teritoriile de drept, care au facut parte din Romania Mare, intregita dupa 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, aflate acum "in afara frontierelor Romaniei partiale", furate, de catre URSS, pe baza Pactului Ribbentrop-Molotov, a anexelor secrete de la Moscova, din 23 august 1939, si a ultimatumului din 26 iunie 1940, incununand, astfel, «istoria» tensionata a relatiilor romano-ruse, incepand cu anul 1711." Constient ca unitatea nationala este singura in masura sa faca posibila reintregirea pasnica a natiunii, poporul roman doreste sa afle adevarul despre Tratatul politic romano-rus. Puternicii clipei ne spun mereu ca e momentul "sa uitam trecutul!", de parca nu ar fi vorba de teritorii romanesti abandonate in Rasarit, ci de pamanturile nimanui! Ba mai mult, chiar domnul Mircea Geoana, seful diplomatiei romanesti, asuda sa ne convinga ca Tratatul amintit ar fi "mai bun decat cel al Rusiei cu Tarile Baltice!" O declaratie deosebit de periculoasa din mai multe puncte de vedere, mai ales cand i se adauga o alta precizare, riscanta,