n in ultimii ani, 14 specii de pesti au disparut cu desavirsire din apele Siretului n poluarea si braconajul au reusit sa distruga in timp record ceea ce dainuia de mii de ani n "daca nu se va aplica legea cu strictete vom asista in curind la o adevarata tragedie pe Siret", a opinat prof. univ. dr. Battel Klaus Werner, specialist in zona Bazinului Siret Vremurile cind pescarii se intorceau de pe Siret ori de pe lacurile de acumulare de la Galbeni sau Racaciuni cu kilograme bune de peste au devenit istorie. Astazi, pescarii amatori dornici sa-si incerce iscusinta si rabdarea trebuie sa se multumeasca cu iazurile din judet ori cu cele din alte zone ale tarii, platind taxe destul de piperate daca vor sa prinda peste. Si aceasta pentru simplul motiv ca pe Siret ai toate sansele sa stai zile in sir fara sa vezi macar culoarea mrenei sau a scobarului. Explicatiile acestui fenomen dezastruos sint pe cit de simple, pe atit de dramatice. "Siretul este principalul colector de ape poluate din toata Moldova, in aval de Suceava, Piatra Neamt, Roman si Bacau. E drept ca, dupa 1989, o buna parte din poluatori au iesit din scena economica, insa substantele poluante sint inca active pe alocuri. Totodata, mai exista si o poluare cronica de intensitate redusa, dar foarte lunga ca durata. Apoi, mai exista poluarea accidentala care nu a fost eliminata, ea realizindu-se frecvent si acum, in ciuda tuturor masurilor luate pe hirtie de ochii Uniunii Europene. Ultima catastrofa piscicola s-a inregistrat in anul 2001, cind s-a deversat cianura din fabrica de detergenti de la Falticeni si s-a distrus integral fauna piscicola intre Dolhasca si varsarea riului Moldova in Siret", ne-a declarat profesorul universitar Battel Klaus Werner, din cadrul Universitatii Bacau. Domnia sa studiaza bazinul Siretului din 1967, inregistrind de-a lungul anilor toate modificarile suferite de speciile de pesti inr