Anul acesta s-au implinit 50 de ani de la infiintarea postului de radio Europa Libera/Libertatea. Un bun prilej pentru o situare istorica si pentru o evaluare de ansamblu, acum, cind marea institutie de presa se apropie de sfirsitul „misiunii“ sale (cum se spune in limbajul public american, insa in sensul bun, de datorie de indeplinit, fara conotatiile militaroase sau de mercenariat pe care termenul le are in romaneste).
Forta libertatii in vremuri de „razboi rece“
Despre istorie e vorba – intr-adevar – atunci cind in discutie e Europa Libera: fiindca prestigiosul post de radio, una dintre cele mai mari institutii mass-media internationale, a jucat un rol extraordinar pe scena lumii. Istoria celei de-a doua jumatati a secolului XX nu va putea fi scrisa fara o buna intelegere a modului in care Europa Libera a influentat relatiile Est-Vest, evolutiile asa-numitului „razboi rece“, prabusirea – finalmente – a regimurilor comuniste din Europa Centrala si implozia Uniunii Sovietice.
Prima emisiune a postului a fost transmisa pe 1 martie 1953. Era deja limpede ca, ignorind aranjamentele de pace de dupa cel de-al doilea razboi mondial, Moscova isi depasise conditia de „garant al democratiei“ in Europa Centrala, impunind regimul comunist in toate tarile ramase „in grija“ sa dupa ce cistigatorii din 1945 impartisera Vechiul Continent in zone de influenta in care, dupa dezastrul marii conflagratii, urmau sa asigure refacerea. „Razboiul rece“, considerat de catre unii istorici ca „al treilea“ mondial, incepuse. Contributia esentiala a Armatei Rosii la infringerea Germaniei lui Hitler si echilibrul care se infiripase in acel moment intre potentialul militar american plus cel al Europei de Vest, pe de o parte, si cel al Moscovei, pe de alta, intre „Vest“ si „Est“, au obligat practic democratiile occidentale sa accepte impunerea abuziv
