O remarcabila expozitie este deschisa in acest moment in sala Cercului Militar: Doamnele artelor frumoase romanesti, o expozitie a pictoritelor si a sculptoritelor din perioada interbelica organizata de Pinacoteca Orasului Bucuresti, cel mai oropsit muzeu bucurestean – care, in lipsa unui sediu adecvat, ofera din cind in cind bucurestenilor bucuria de a vedea cite ceva din bogatele sale colectii. Anul trecut, acelasi muzeu a expus in salile Palatului Sutu grafica si sculptura mica din aceeasi perioada, expozitie prea putin comentata la vremea ei. Atunci ca si acum, pe linga lucrarile din propria colectie au figurat lucrari din colectii particulare – care fie nu fusesera niciodata expuse, fie nu mai aparusera pe simeze de decenii. Este meritoriu efortul pe care Ioana Cristea si colaboratorii ei il depun pentru a pastra cit de cit vie in constiinta publicului imaginea acestui muzeu si pentru a descoperi fatete inedite ale activitatii unor artisti care nu au avut sansa unor retrospective sau a unor monografii care sa le prezinte global opera.
Expozitia reuneste numele cele mai cunoscute ale perioadei, de la Cecilia Cutescu-Storck, Olga Greceanu si Nina Arbore, organizatoare in 1916 a primei expozitii a artistelor femei din Romania, si pina la artistele afirmate imediat dupa primul razboi mondial – Lucia Dem. Balacescu, Merica Rimniceanu, mai putin cunoscuta Mina Byck Wepper, Elena Popea, Rodica Maniu, Nuni Dona. Sculptura e oarecum coplesita de pictura, dar Milita Petrascu si Celine Emilian fac figura buna cu lucrari de calitate. Nu lipseste nici o contemporana a noastra ca Wanda Sachelarie Vladimirescu, care a avut amabilitatea sa imprumute un admirabil portret al ei pictat de Lucia Dem. Balacescu.
Revelatia acestei expozitii par a fi portretele si mai ales autoportretele. In anii interbelici, genurile de succes au fost in primul rind peisajul, intr-
