- Editorial - nr. 136 / 15 Iulie, 2003 "Minciuna sta cu regele la masa… / Doar asta-i cam de multisor poveste: / De cand sunt regi, de cand minciuna este, / Duc laolalta cea mai buna casa". Versurile lui Alexandru Vlahuta pot fi potrivit completate cu intelepciunea populara, conform careia "mai repede sau mai tarziu, adevarul iese la lumina". Scriam, inca cu mult timp inainte de invadarea si ocuparea Irakului, de catre trupele americano-britanice, ca pe acolo nu poate fi vorba de arme de distrugere in masa, ca inspectorii ONU, condusi de Hans Blix, aveau perfecta dreptate atunci cand in rapoartele lor precizau ca nu au gasit nimic in acest sens, pentru a fi pe placul americanilor si a le indreptati demersurile. Afirmam atunci ca toate actiunile lor erau pentru a-si atinge un scop si a aplica niste planuri diabolice dinainte stabilite, pentru a pune mana pe petrolul irakian. Problema combaterii terorismului international, predilect invocata in fata Consiliului de Securitate al ONU, care preocupa omenirea, era doar un fragil paravan. Timpul a trecut, iar evenimentele au confirmat ca, intr-adevar, prin agresiunea asupra Irakului si prin ocuparea tarii cam altceva se urmarea decat se spunea. Pe Saddam Hussein nu l-au prins, dar au pus mana pe petrolul irakian ravnit. Unde o fi personajul nr. 1? La Moscova? Prin Siria? In Irak? Joaca, cumva, pe undeva, table cu Bin Laden? Multe speculatii au fost facute, multe scenarii au mai fost invocate. Intre timp, o tara a fost facuta una cu pamantul, valori spirituale si materiale multimilenare ale civilizatiei mesopotamiene au fost iremediabil distruse. Dar, "asta-i cam de multisor poveste"... Mai zilele trecute, chiar generalul Tommy Frank's, cel care a condus ostilitatile, se indoia de adevarul unor afirmatii si sustineri din acea vreme. Ce folos? Vorba ardeleanului: "Dupa ploaie, chepeneag!". Ce il ingrijora cel mai mult pe g