In filmele americane se moare foarte repede. Cand sunt impuscate, personajele negative inceteaza din viata instantaneu. Ar trebui sa se zbata un timp ( in viata reala, pana si gainile cu capul taiat se zbat), dar ele se sustrag legilor naturii si incremenesc brusc. Cad ca niste popice la pamant si acolo raman. Uneori nici nu trebuie impuscate. Cu o singura lovitura de pumn bine plasata li se ia viata irevocabil.

Personajele pozitive mor mult mai incet. Atunci cand mor, pentru ca de obicei nu mor. Trec prin ploaia de gloante si raman neatinse. Se ridica in vazduh impinse de suflul unor explozii cumplite si aterizeaza lin pe pamant. Primesc lovituri cu drugi de fier in cap si, dupa un scurt moment de pierdere a cunostintei, se trezesc clipind angelic si privesc mirate in jur.

Atunci insa cand totusi mor, personajele pozitive mor lent. Au timp sa filosofeze, sa transmita invataturi urmasilor, sa explice unde se afla sumele de bani cautate de o armata de oameni.

Exista si unele personaje negative care mor greu: cele malefice-diabolice, perseverente in propagarea raului in lume, avataruri ale calugarului Rasputin ( nu ale prozatorului rus cu acelasi nume). Aceste personaje sunt impuscate in piept, in burta, in brate, in gat si cad la pamant intr-o baie de sange, dar dupa un timp - exact atunci cand fostele lor victime isi sarbatoresc eliberarea - se ridica in picioare si ataca din nou. Sunt aruncate in apa si tinute acolo pana se umfla si devin livide, dar aceasta nu le impiedica sa iasa intr-un tarziu din valuri si, orbecaind, sa se arunce inca o data asupra adversarilor. Li se da foc si ard in valvatai urland ingrozitor, dar ulterior, cu terifiantele lor fete carbonizate, se mobilizeaza si isi continua actiunea criminala. Chiar si ingropate in pamant au inca un viitor: vor iesi si de acolo, cu tarana si pietrisul siroindu-le pe umeri,