- Economic - nr. 140 / 19 Iulie, 2003 Puterea economica redusa a romanilor continua sa creeze situatii uneori paradoxale: cu acelasi efort fizic, cu aceeasi indemanare si in acelasi domeniu de activitate, un angajat autohton castiga cu circa 50 la suta mai putin decat omologul sau din occident. Greu de inteles, dar totusi explicabil. Conform datelor statistice europene, pentru ca romanii sa se poata angaja, fara restrictii, in statele vest-europene, dupa aderare, veniturile lor vor trebui sa ajunga cel putin la nivelul Portugaliei, tara considerata a avea cel mai mic venit pe cap de locuitor din UE. Pana in prezent insa restructurarea economica la romani a dus doar la migrarea masiva a fortei de munca spre agricultura, zona in care se castiga doar la limita supravietuirii. Potrivit evaluarilor comisiei Europene, anul trecut 43 la suta din forta de munca a Romaniei era ocupata in agricultura. Iar cum agricultura nu a produs decat in jur de 13 la suta din PIB, veniturile acestor milioane de agricultori au fost mai mult decat modeste. Dincolo de aceste cifre, mai ingrijorator este ca populatia ocupata in agricultura reprezinta 50 la suta din totalul populatiei ocupate in sectorul privat, iar din totalul persoanelor care declara ca muncesc pe cont propriu, 90 la suta sunt in agricultura. Potrivit unor date difuzate de FMI, nici in industrie si servicii situatia nu este mai roza decat in agricultura. Dupa 1999, nivelul de crestere a salariilor a fost sub nivelul de crestere a productivitatii. FMI recunoaste ca "in 2002, salariile au primit o pondere modesta din PIB _ aproximativ 26 la suta. Salariile relativ scazute in comparatie cu productivitatea, exprimata ca PIB pe cap de locuitor, furnizeaza Romaniei un avantaj competitiv in sectoarele ce utilizeaza intensiv forta de munca, precum confectii, incaltaminte sau prelucrarea lemnului". Insa, aceste sectoare mentionate