- Social - nr. 140 / 19 Iulie, 2003 Votul liber, direct exprimat. Poate cea mai importanta libertate castigata dupa momentul decembrie 1989… Cu totii avem sansa de a vota asa cum consideram de cuviinta, alegandu-i pe cei cu care simpatizam, in urma unor campanii electorale demne de invidiat pentru caracterul lor democratic chiar si in tari occidentale care organizeaza alegeri libere de sute de ani. Nu intereseaza pe nimeni ca introducem in urna buletinul de vot stampilandu-l o singura data, asa cum, de fapt, se si cere, completat pe de-a-ntregul cu optiuni sau chiar imaculat. Nimeni nu ne intreaba de ce am procedat astfel! Si, in definitiv, este dreptul nostru de contribuabili, de sustinatori ai bugetului de stat si alimentatori ai celui de partid sa ne comportam dupa cum ne simtim la finalul campaniei electorale. Cu totul altfel sta situatia in cazul celor alesi de noi. In momentul votarii, in Parlament sau in consiliile locale, intervine elementul responsabilitatii fata de cel al carui trimis este senatorul, deputatul sau consilierul respectiv, precum si propria convingere a demnitarului. Numai ca, in "batrana" noastra democratie, nu prea se tine cont de doleanta primei si celei mai importante verigi a procesului electoral, ci doar de un singur amanunt: interesul, fie el personal sau de partid. Au ajuns in fotoliul atat de mult dorit? La revedere!… Nimeni nu mai e ca ei, aerul tare al inaltimilor si buretele moale de sub sezut ii ameteste si le ofera senzatii tari. Iar lucrul acesta il putem observa zi de zi, cand vedem imagini din cele doua camere ale Legislativului dambovitean sau cand auzim de cate o "isprava" a alesilor locali. In materialul de fata nu ne propunem o analiza a activitatii parlamentarilor, pentru ca nici pe ei nu-i prea intereseaza rutina nostra zilnica, ci doar o trecere in revista a celei de la nivelul Consiliului municipal Targu-Mures, ma