Aur si la arat

Ion Catalina are 68 de ani. Pina nu demult a muncit ca mecanic de locomotiva la Exploatarea Miniera Barza. Dupa ce a iesit la pensie a constatat ca veniturile sale nu sunt suficiente pentru un trai decent. Potentialul agricol al zonei este destul de limitat asa ca a incercat sa faca ce l-a invatat bunicul sau, cind era copil. ?Intr-o zi m-a luat cu el sa stam cu vitele. Dintr-o tufa a scos un saitroc si o hurca (un dispozitiv, format dintr-o placa de lemn, o sita si o pilnie mare, folosit de cautatorii de aur pentru separarea pamintului de minereul cu concentratie de aur). A mers la malul unei ape, a luat niste pamint in saitroc si mi-a aratat cum sa descopar daca in acea bucata de pamint este aur sau nu?, povesteste barbatul. ?Pe vremuri, tot satul traia de pe urma aurului gasit in apropiere. Bunicul meu, cind aduna o nucuta de aur, mergea cu ea la banca, la Abrud, si o schimba pe lucruri trebuincioase. Era mult aur. Unul dintre stramosii mei mi-a povestit de un consatean care gasea aur chiar si atunci cind mergea la arat?.

Dupa razboi, cind au venit la putere comunistii, astfel de practici au fost interzise, iar exploatarea aurului a intrat exclusiv in sarcina statului. Cei care mai indrazneau sa caute pretiosul metal si erau prinsi de militie ori securitate nu aveau zile prea bune dupa aceea.

Un proiect indraznet

Cu toate ca are 68 de ani, ?auristul? din Stanija doreste sa dezvolte o exploatare de aur proprie. Cu patru ani in urma a inceput o lunga serie de demersuri pentru a-si construi o instalatie de prelucrare, dar nu a reusit. A izbutit doar sa concesioneze 11.000 de metri patrati dintr-un teren situat in apropierea satului de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Ion Catalina are dreptul sa exploateze doar minereul ce se gaseste la o adincime mai mica de un metru. Barbatul nu poate insa se prelucre