Capidava - arheologie si "braconaj" arheologic
La Capidava functioneaza un santier-scoala in care studentii la istorie fac practica arheologica * Cetatea, o fosta fortificatie romana, domina Dunarea de pe un promontoriu inalt, in mijlocul unui peisaj idilic * Satul e format din 30 de case in care locuiesc oameni sarmani, adusi la inceputul secolului trecut din zona Buzaului * Ei fac agricultura si cresc animale, caci de pescuit au grija lipovenii din satele vecine * Zona e "batuta" de multi cautatori ilegali de obiecte antice, dotati cu detectoare de metale * Satenii spun ca un anume "Lica", ce face parte din acest grup, si-a construit gardul casei din Capidava din blocuri de piatra finisata luate din zidul cetatii * "Lica" este, de fapt, Vasile Mihalache, care a avut, intre 1998 si 2000, un contract de inchiriere de spatiu cu Muzeul de Arta din Constanta, prin SC Clasic Art * Mihalache a vandut tablouri si artizanat, monede, vase si alte obiecte de inventar arheologic * Directorul adjunct al muzeului, Simona Rusu, nu mai stie nimic de Mihalache, acesta nelasand noua adresa a magazinului De aproape doua mii de ani, un castru roman vegheaza cursul Dunarii, de pe un promontoriu inalt. Capidava, in traducere "Cetatea de la cotitura", si-a luat numele de la o particularitate a batranului fluviu, care face in zona un mare cot. In vremea locuirii romane, fluviul isi avea nivelul foarte ridicat, ajungand pana langa zidurile cetatii, oferindu-i o protectie naturala. Capidava a fost construita in vremea imparatului Traian si locuita pana in secolul XI. Cetatea a fost distrusa partial de incendii si cutremure si refacuta de mai multe ori, cea mai importanta reconstructie avand loc in secolul IV. Capidava a fost castru militar pe frontiera si facea parte dintr-o salba de edificii cu rol de aparare, la fel ca si un "Castel"", fortificatie romana de dimensiuni mai mici,
