- Editorial - nr. 143 / 24 Iulie, 2003 Ca niciodata, parca, Justitia romana traverseaza una dintre cele mai nefaste perioade ale ei, cu consecinte dintre cele mai grave atat asupra actului de justitie, cat si a consolidarii statului de drept. Nu putem vorbi de un stat de drept atata timp cat legile romanesti raman la interpretarea arbitrarie a unor indivizi care, din pacate, practica profesia de magistrati, cand un presedinte de CSM isi permite grave ingerinte in actul de justitie, inclusiv sa intervina in modificarea unei legi, stiindu-se prea bine ca atributul legislativ ii revine doar Parlamentului, cand se duce pe fata un "razboi" intre procurorii parchetelor si judecatori, cand avocatii nu au alt interes decat cel pecuniar. Toate acestea sunt consecintele inconsecventei celor care fac parte din Parlamentul Romaniei, si, retineti, cei mai multi alesi sunt de profesie juristi, dar care, acolo, in fotoliile de deputati sau senatori, se gandesc mai degraba la interesele lor personale decat la binele public. Mai nou, conflictele dintre institutiile chemate sa imparta dreptatea se poarta, culmea, chiar de catre justitiabili, prin presa, ceea ce, fara discutie, nu poate duce decat la denigrarea si discretitarea atat a profesiilor de juristi si ziaristi, cat si a acelor mijloace mass-media aservite, din pacate sunt si din acestea, unor interese oculte. Numai asa se poate explica de ce pe fondul degringoladei actului de justitie, indivizi verosi, pusi pe capatuiala prin mijloace ilicite, in loc sa fie trimisi la mititica sunt scosi drept eroi. Mai lipseste putin si cei 14 politisti, hoti de combustibil din conductele Petrotrans de la sectia 5 de Politie din Bucuresti, vor ajunge sa impuna ei legea, alaturi de un Miron Cozma, care, iata, dupa ce a indurerat atatea familii si a facut atat de mult rau unei tari, are tupeul sa ceara clementa, prin raportare la alti infracto