- Istoric - nr. 143 / 24 Iulie, 2003 Planul de campanie pentru toamna anului 1594 si iarna 1594/1595, intocmit de comandamentul roman, punea accentul pe folosirea elementului surpriza. Ridicarea la lupta a ostilor moldo-muntene, perfect coordonata, trebuia sa aiba loc in aceeasi zi, prin nimicirea detasamentelor si supusilor otomani aflati in tara _ in majoritate ieniceri si creditori ai domniei, atrasi in prealabil, in cursa, la Bucuresti si Iasi, obiectiv atins in ziua de 13/23 noiembrie 1594. Ca principale etape urmau apoi atacarea bazelor otomane si eliberarea tuturor cetatilor romanesti dunarene, de la Severin la Chilia si apoi Cetatea Alba, asigurarea controlului asupra intregii linii a fluviului, prin distrugerea fortificatiilor otomane de pe malul drept si eliberarea Dobrogei, dezorganizarea intregului sistem de aparare otoman din nordul Peninsulei Balcanice, prin raiduri executate in adancimea teritoriului inamic, pana in muntii Balcani si taierea liniilor de comunicatie ale armatei otomane din Ungaria, prin asigurarea controlului asupra drumului imperial Adrianopol _ Sofia _ Belgrad. Ca obiective politico-strategice, ofensiva ostilor Munteniei si Moldovei urmarea: afirmarea deplinei independente a principatelor in raport cu Poarta; refacerea frontierei sudice romanesti danubiano-pontice si provocarea ridicarii generale la lupta a popoarelor dintre Balcani si Dunare (sarbi, bulgari, romani etc.), fapt care ar fi atras prabusirea frontului otoman din Ungaria, creand premisele nu numai ale eliberarii teritoriilor ei dar, prin trecerea la contraofensiva a imperialilor si realizarea jonctiunii cu fortele romane, si ale eliberarii intregii Peninsule si alungarii otomanilor din Europa. Actionand in consens cu Mihai si Aron Voda, Sigismund Bathory se angaja sa-i sprijine cu 10.000 de luptatori, in majoritate secui, parte din ei aflati deja la Bucuresti (4.000 de