- Social - nr. 143 / 24 Iulie, 2003 Telefonul unui "amic binevoitor" (amintind de personajele lui Caragiale), unul dintre multele primite de peste 40 de ani, de cand port condeiul in slujba adevarului si a cetateanului, ma facea atent, in dricul noptii, ca am sa dau de dracu'! De ce sa dau eu de Michiduta _ am intrebat oarecum surprins, stupefiat. Raspunsul surprinde prin perplexitatea lui: "Te dai la americani! Ii dai, ca si pe englezi, pe rindea, atunci cand este vorba de razboiul din Irak. Fii mai atent! Astia sunt mari si puternici. Ei nu suporta sa le scuipe cineva in ciorba!" Un pic nedumirit, i-am replicat ca nu le-am scuipat (dar nici nu am suflat!) niciodata in ciorba americanilor, ci am spus doar adevarul despre ce vede si stie o lume intreaga: s-au facut de bacanie, ocolind si sfidand ONU, ocupand, prin agresiunea unui stat independent, Irakul, folosind, ca pretext existenta (inexistenta!) a unor arme de distrugere in masa. Atat. I-am mai precizat "amicului" ca a nu fi de acord, cum am mai scris de atatea ori, cu razboiul nimicitor din Irak (cum nu am fost pe placul lor scriind si despre agresiunea din Vietnam si din fosta Iugoslavie!) nu inseamna, deloc, a fi antiamerican. Respect si admir cultura, valorile reale americane. Dar - referindu-ma la alt context - nu accept acel gen de aroganta agresiva, imperialismul cultural agasant, violenta si crima din filmele care inunda piata romaneasca. Asta nu inseamna, repet, a fi antiamerican. Or, deosebirea atitudinala, vizand cele doua aspecte, este clara. Ca ziarist, ma preocupa doar adevarul! Orice comentariu, in plus, este de prisos. LAZAR LADARIU - Social - nr. 143 / 24 Iulie, 2003 Telefonul unui "amic binevoitor" (amintind de personajele lui Caragiale), unul dintre multele primite de peste 40 de ani, de cand port condeiul in slujba adevarului si a cetateanului, ma facea atent, in dricul noptii, ca am sa da