- Cultural - nr. 145 / 26 Iulie, 2003 "MORALA IMPARATIEI" (Ed. "Reintregirea", Alba Iulia 2003) Minunat lucru, chiar daca pare tot mai (usor) desuet un asemenea demers, este sa ai preocupari majore, cu referire la morala. Ei bine, Inalt Prea Sfintitul ANDREI, Arhiepiscop al Alba Iuliei este prin excelenta un apologet, un "propagandist" si un traitor al moralei, in speta a celei crestin-ortodoxe. (...) Desigur ca, din perspectiva invataturii Bisericii Ortodoxe, dar nu numai, morala crestina din "imparatia lumeasca" este doar o aspiratie, o discreta chiar, prefigurare, a ceea ce in "imparatia cereasca" va fi deplin desavarsit, implinit si vesnic. Chiar daca binele, frumosul, adevarul, dreptatea, credinta, iubirea etc. sunt valori carora nu le-ajunge lumea, ele pot fi circumscrise, totusi, in paradisul unui gand curat, in nelinistea unei inimi calde si in imparatia unui suflet mare. Iata, asadar, minunea moralei: ca se savarseste exclusiv intrinsec. Este ceva personal, ca numele, ca sufletul, ca viata, ca moartea, ca mantuirea. Este ceva fara de care nu se poate, daca esti catusi de putin, om. Daca ai disponibilitatea reverberatiei, chiar si a celei mai discrete. Daca te sensibilizeaza o lacrima de copil, daca te impresioneaza fragilitatea unei flori, daca te doare sufletul si de durerea unei fiinte singure pe lume, si de durerea celor, din nefericire, tot mai multi, care, in faptul serii, nu au dupa ce bea o cana cu apa si nu au unde sa-si plece capul. Pentru ca, fara toate aceste "dureri" si disponibilitati, a vorbi despre morala nu inseamna nimic, iar ea, morala, nu este decat o momeala retorica si un cuvant abandonat in dictionare, in dreptul literei "m" (?!) Desigur ca, pentru a accede in imparatia moralei imparatiei (jocul lexical a fost anume ales) Inalt Prea Sfintitul ANDREI propune o "grila" preliminara, pe care noi toti trebuie sa o "completam" corect