- Istoric - nr. 146 / 29 Iulie, 2003 Asa dupa cum se stie, Romania a intrat in primul razboi mondial la 15 august 1916, de partea Puterilor Antantei: Franta, Rusia, Anglia si Italia, care promiteau sprijinul lor in eliberarea provinciilor romanesti din Imperiul austro-ungar si unirea lor cu patria-mama. Pana la 25 septembrie 1916, armata romana eliberase o parte insemnata a Transilvaniei. Dar, profitand de inactivitatea aliatilor pe celelalte fronturi, comandamentul Puterilor Centrale a adus impotriva Romaniei forte numeroase de pe fronturile din apus, din Italia, din Galitia si din Balcani, in total aproximativ 40 de divizii, mutand centrul de greutate al actiunilor militare, in a doua jumatate a anului 1916, pe frontul roman. In astfel de imprejurari, armata romana a fost nevoita sa se retraga luptand, datorita superioritatii numerice si in tehnica de lupta a fortelor inamice. Astfel, la sfarsitul anului 1916 si inceputul anului 1917, prima campanie a armatei romane in razboi s-a soldat defavorabil. La 8 noiembrie unitati germane ocupa Craiova, iar doua zile mai tarziu generalul Mackensen, trece Dunarea, din Bulgaria, la Zimnicea, punand in primejdie ultimele linii de rezistenta romanesti din fata Capitalei. In aceste conditii, dupa disperata batalie dintre Neajlov si Arges, la 6 decembrie (stilul nou), trupele germano-austro-ungare au intrat in Bucuresti, parasit de autoritatile centrale retrase la Iasi, care a devenit noua Capitala a tarii. Frontul a fost stabilizat de armata exantematic, care a cauzat numeroase victime in randul armatei si al populatiei civile, comandamentul roman a reusit sa organizeze 15 divizii de infanterie, 2 divizii si 4 brigazi de cavalerie, o brigada de graniceri, artileria si aeronautica. Toate fortele romane au fost grupate in doua armate: Armata I si Armata a II-a. Guvernele Frantei, Angliei si Rusiei, care erau interesate ca Rom