Există în Italia de astăzi un soi de self-made-mens care compun, cântă, dirijează, evaluează critic, organizează concerte, festivaluri, sponsorizează etc. inflamând individualismul, solipsismul, disipând energiile, atomizând viaţa muzicală, toate acestea datorită absenţei unei structuri oficiale care să înlesnească promovarea muzicii noi. Aşa se face că cine ajunge să ocupe o anume poziţie administrativă, o apără cu orice preţ, sprijinindu-i doar pe cei care la rândul lor pot să-i ofere la schimb servicii sau favoruri, ceilalţi fiind puşi, fără scrupule, la index". Aceste mărturisiri, ca de altfel şi următoarele, aparţin compozitorului şi dirijorului Pieralberto Cattaneo, născut în 1953 la Bergamo, strălucit discipol al lui Vittorio Fellegara, Franco Donatoni, Witold Lutoslawsky, Franco Ferrara, fondator al asociaţiei "Musica Aperta" ( unul dintre nucleele germinante, actinice ale muzicii contemporane italiene), laureat al concursului "Malipiero" şi deţinătorul marelui premiu al municipalităţii din Avignon. "A trebuit să schimb uneori creionul şi guma cu bagheta ori celularul, alteori să virez brusc de la meditaţie şi planare spirituală la acţiune şi operaţiuni bancare, aşa încât am sacrificat câte puţin din fiecare: când compun mă gândesc la dirijat, când dirijez scornesc proiecte manageriale. Cel mai rău însă îmi pare că am ajuns să scriu printre picături. Cu cât ploaia e mai deasă cu atât satisfacţiile sunt mai consistente; atunci când însă plouă rar, mă simt într-un fel frustrat. Pe de altă parte, faptul că sunt obligat să trăiesc sonor într-un spaţiu pluridimensional s-ar putea să fie un avantaj, pentru că fiecare dimensiune le susţine şi le alimentează pe celelalte". Pieralberto Cattaneo este întru totul solidar valorilor din teritoriul de obârşie. "În special în străinătate programez cu predilecţie compozitori bergamasci: Pietro Antonio Locatelli, Simone Mayr,