- Istoric - nr. 148 / 31 Iulie, 2003 Prima faza a bataliei incepea, asadar, la initiativa lui Mihai Viteazul, care a atras in ambuscada avangarda otomana. Sub acoperirea tunurilor de pe "rovina" si a puscasilor dispusi pe malul Neajlovului, "Satirci Mehmed pasa, Haidar pasa, Husein pasa si Ayas pasa zade Mustafa pasa", nota cronicarul turc Sarih-ül Menarzade Ahmed, au atacat frontal pe directia podului, pana aproape de ora 10, cand au fost respinsi cu grele pierderi, provocate indeosebi de artileria romana care a macinat flancurile coloanei de atac. In cea de-a doua faza, desfasurata pe parcursul dupa-amiezii, pe directia podului a atacat corpul ienicerilor, largindu-si frontul sub ploaia de proiectile a artileriei si archebuzierilor romani, cu busteni si scanduri asezate peste mlastina. Paralel, Satirci pasa si Hasan pasa au primit misiunea executarii, cu fortele ramase disponibile ale avangarzii a unei manevre de invaluire prin padure, primul pe la flancul drept, cel de-al doilea pe la flancul stang, pentru a cadea in spatele dispozitivului romanesc la Calugareni si a izola grosul fortelor, care aparau podul, de rezerva lui Kiraly. In momentul in care, prin atacuri succesive, otomanii au reusit sa depaseasca limita dinainte a apararii, iar gruparea lui Satirci pasa a aparut in flancul stang, Mihai, parasind tunurile, a ordonat retragerea in dispozitiv de lupta sub forma unui unghi cu flancurile refuzate, spre aliniamentul rezervei. Luptand pas cu pas, trupele romane s-au retras in ordine si s-au regrupat la nord-vest de Calugareni; in noul dispozitiv laturile unghiului format de grosul fortelor deveneau flancuri, iar rezerva, centrul. In acest moment, profitand de lasarea serii si de defectiunea ivita prin neaparitia la timp, pe campul de lupta a lui Hasan pasa care se ratacise, indepartandu-se spre Singureni, Mihai a hotarat sa execute un viguros contraatac c