O economie in care nu poti sa acumulezi linistit o datorie de 2,3 miliarde euro pe termen scurt (n.r. - cit e deficitul comercial pe sase luni), daca toate depunerile in valuta din banci erau, in mai, de aproape 4 miliarde euro. Banca Nationala a Romaniei avea si ea, in aceeasi luna, rezerve valutare de 5,3 miliarde euro. Banii straini din privatizare, care ar putea compensa iesirile de valuta, nu prea apar.? Si atunci, spun surse apropiate negocierilor, au aparut doua propuneri pentru stapinirea situatiei.
Prima recomanda bancilor scumpirea creditelor, a doua sugera posibila devalorizare a monedei nationale. Ambele masuri sint o piedica in calea importurilor. Devalorizarea leului ar distruge insa drumul lent al inflatiei catre o singura cifra, si asta nu se prea potriveste nici cu politica generala, nici cu asteptarile populatiei pe care cresterea preturilor a zapacit-o.
Bancherii nu vor mari dobinda la credite, asa cum a recomandat Fondul Monetar International (FMI), deoarece nu considera ca expasiunea imprumuturilor este o problema pentru stabilitatea economiei romanesti, ne-a declarat Bogdan Baltazar, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). ?Nu marim dobinzile la credite. Ar fi contraproductiv, ar insemna sa lovim acea parte din economie care functioneaza si care finanteaza bugetul de stat?, a aratat Baltazar. ?Am discutat intens cu domnul Mates, negociatorul-sef al FMI, am prezentat argumentat pozitia noastra, potrivit careia cresterea creditarii sanatoase catre firme si populatie este o falsa problema. Gradul de recuperare a creditelor e foarte bun; mai ales creditele acordate persoanelor fizice sint sub control. Deficitul de cont curent e inca in limite rezonabile, admitem ca apare pericolul cresterii sale, dar el rezulta din totala lipsa de progres a restructurarii intreprinderilor. Autoritatile tin in viata toate uti
