Literatura polonă este destul de bine reprezentată în România, fenomen explicabil atît datorită interesului cititorilor români faţă de spaţiul literar şi cultural polonez, dar şi strădaniilor şi iniţiativelor poloniştilor români. Procesul de difuzare a valorilor culturii polone s-a intensificat îndeosebi după înfiinţarea, în anul 2001, la Bucureşti, a Institutului Polonez, care în doi ani s-a impus pe piaţa românească printr-o coerentă şi provocatoare strategie concentrată asupra promovării culturii polone în ansamblu şi a stabilirii unui autentic dialog polono-român. Institutul Polonez a organizat, împreună cu Fundaţia Culturală Română, colocviul Confluenţe literare polono-române, manifestare care a prilejuit strîngerea laolaltă a specialiştilor români şi polonezi din centrele universitare Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cracovia şi Poznan (unde funcţionează secţii sau lectorate de limba polonă sau română), precum şi a redactorilor, editorilor, jurnaliştilor preocupaţi de colaborarea dintre cele două culturi. Premisa fundamentală de la care au pornit organizatorii colocviului a fost abordarea concretă a problemelor cu care se confruntă criticii literari, traducătorii şi cadrele didactice în susţinerea şi receptarea celor două literaturi şi culturi. Aşa se explică formularea nerestrictivă a temei, urmărindu-se expunerea unui număr cît mai mare de păreri. Chiar dacă absenţa unei teme clar circumscrise a condus, fireşte, la o anumită "dispersie" a comunicărilor, totuşi problemele enunţate au urmărit cîteva trasee impuse atît de practica de pînă acum, cît şi de anumite idei cu caracter de deziderat. După exprimarea unor reflecţii referitoare la realizarea de traduceri într-un cadru proprice, bazat pe congruenţa factorilor de susţinere organizatorică şi financiară (instituţii, sponsori, proiecte de anvergură), Adriana Babeţi a subliniat contribuţia Fundaţiei "A Treia