* Masura are un singur scop: temperarea creditarii * Tanasescu mai spera ca Fondul poate fi convins sa accepte cresterea deficitului bugetar Cresterea creditului neguvernamental, unul din subiectele spinoase ale discutiilor guvern-FMI, nu a avut un final fericit pentru autoritatile de la Bucuresti. Dupa ce, luni de zile, guvernul a facut presiuni pentru reducerea dobanzilor, iata ca acum, la ultima runda de negocieri cu FMI pentru finalizarea acordului stand-by, Cabinetul Adrian Nastase se vede nevoit sa accepte exact contrariul. "Una din masurile ce ar putea fi luata in perioada urmatoare este cresterea graduala a dobanzii aplicata de BNR (n.r. - a ratei rezervelor minime obligatorii practicata de BNR). Va fi o crestere foarte mica, de 0,5 pana la un punct procentual, si care va duce la diminuarea cererii (n.r. - de credite), care, cum spun ei (n.r. - FMI) incalzeste economia", a declarat ieri Mihai Tanasescu. In scurta conferinta de presa organizata ad-hoc pe Aeroportul Otopeni, dupa incheierea vizitei omologului sau german, ministrul Finantelor a explicat: "Cauza cresterii deficitului de cont curent sta fie in cresterea salariilor in sectorul de stat, ceea ce nu este cazul dupa cum arata datele la 30 iunie, fie in viteza mai mare a creditului neguvernamental". In opinia ministrului Finantelor, "cresterea creditului neguvernamental s-a localizat in special in locuinte, care, intr-adevar, inseamna foarte mult, dar ele au probabil termopane din Germania, faianta din Italia si parchet din Romania". Prin aceasta explicatie, seful Finantelor a incercat sa arate ca, practic, saltul ingrijorator al importurilor din ultimele luni, care a determinat indirect accentuarea deficitului de cont curent, a fost incurajat de cresterea creditelor. Daca in privinta creditului s-a "batut palma" pe cresterea dobanzilor, in ceea ce priveste deficitul bugetar de 2004, Fondul nu a fost d