De ani buni, instabilitatea cadrului legislativ este pe buzele tuturor. Politicieni de orice culoare, economisti, finantisti autohtoni sau de la FMI si Banca Mondiala, inalte fete ale Uniunii De ani buni, instabilitatea cadrului legislativ este pe buzele tuturor. Politicieni de orice culoare, economisti, finantisti autohtoni sau de la FMI si Banca Mondiala, inalte fete ale Uniunii Europene, dar, mai ales, investitori straini care vor sa-si bage banii in economia romaneasca o invoca printre franele progresului tarii noastre in directia statului de drept si a capitalismului. Vitala pentru statornicirea unei economii de piata functionale, stabilitatea legislativa este cel mai grav afectata tocmai in acest domeniu, taxa pe valoarea adaugata si privatizarea conducand in clasamentul bulibaselii actelor normative. Bulibaseala care, de multe ori, ii determina chiar si pe cei insarcinati cu aplicarea legilor sa se indoape cu pastile contra durerilor de cap. Din 1992, atunci cand a fost introdusa de Cabinetul Stolojan, TVA si-a gasit reglementarea in trei acte normative - Ordonanta 3/1992, Ordonanta de Urgenta 17/2000 si Legea 345/2002 - fiecare dintre acestea abrogandu-l pe cel anterior si aducand modificari. Campioana este ordonanta primordiala, aceea a lui Stolojan. In cei 8 ani de aplicare, a fost modificata de 17 ori si a trebuit republicata de 8 ori in Monitorul Oficial. O.U. 17/2000, desi a avut o existenta efemera, de numai doi ani, a suferit, si ea, patru modificari si completari. Nici legea in vigoare de un an n-a scapat, deocamdata umblandu-se la continutul ei printr-o ordonanta de guvern si o lege. Din 1995 incoace, in materia privatizarii, Parlamentul a votat 51 de acte normative - legi, ordonante simple si de urgenta. Legea lui Nicolae Vacaroiu de accelerare a privatizarii (nr. 55/1995) a fost modificata chiar in acelasi an prin ordonanta de urgenta. Haosul adev