Ministrul Finantelor anunta recent ca una dintre masurile convenite cu FMI pentru temperarea creditului neguvernamental este cresterea dobanzilor cu 0,5-1 punct procentual. Vestea a surprins piata, Ministrul Finantelor anunta recent ca una dintre masurile convenite cu FMI pentru temperarea creditului neguvernamental este cresterea dobanzilor cu 0,5-1 punct procentual. Vestea a surprins piata, dat fiind ca pana la aceasta ora nu au fost explicate mecanismele prin care Banca Nationala, ale carei puteri sunt limitate in aceasta privinta, ar putea determina o crestere a dobanzilor practicate de banci. "Consiliul de Administratie al BNR se va pronunta asupra masurilor pe care banca centrala le va adopta in urma discutiilor cu FMI", a declarat consilierul BNR Adrian Vasilescu. Teoretic, BNR poate cel mult provoca o crestere a dobanzilor fie prin intermediul ratelor rezervelor minime obligatorii la depozitele in lei si valuta constituite de banci la Banca Centrala, fie prin dobanda de referinta. Aceasta din urma nu joaca insa rolul de referinta (in adevaratul sens al cuvantului), asa cum se intampla in tari occidentale, unde bancile si piata isi ghideaza miscarile dupa dobanda stabilita de banca centrala. Ca urmare, ne intrebam la ce parghii va apela BNR pentru a determina o crestere a dobanzilor, ce costuri va implica o astfel de masura si cum vor reactiona bancile ? "Nu inteleg despre ce este vorba. Daca este vorba de cresterea dobanzii la care BNR atrage lichiditate suplimentara de la bancile comerciale, este o masura pe care nu o socotesc nimerita, pentru ca as fi preferat sa creditez in continuare economia reala si persoanele private. Daca este, insa, vorba despre cresterea rezervelor minime obligatorii de catre banca centrala, atunci nu pot sa spun decat ca e mai rau ca in Uganda", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele CA al BRD-SocGen, adaugand ca, in opinia s