Peter SRAGHER

Sa facem un copil

Editura Paralela 45, Colectia „90“,

Seria „Poezie“, 2003, 82 p., f.p.

Volumul lui Peter Sragher – Sa facem un copil – are titlu socant, insa continutul poemelor este mai degraba unul al idealizarii sentimentului de dragoste si al scenei erotice. Poetul decanteaza fiecare gest de iubire pina la purificare mistica, il esentializeaza si il transforma in gest initiatic. Invitatia erotica este in permanenta diafanizata, iubita este divinizata, actul iubirii este sublimat. Poetul concepe sensurile ultime ale existentei prin intermediul implinirii sferei platoniciene, prin integrarea indragostitilor in universul comunicativ sau prin identificarea cu logos-ul artei. Unul dintre poemele care poarta titlul volumului este emblematic in acest sens: „sa facem un copil/ plamadit din/ saruturile noastre/ sa se nasca/ precum o ingemanare a/ pamintului cu/ cerul/ sa facem un copil/ prabusindu-se din/ intindere/ proaspat nascut din/calea strabatuta de noi/ pe coada unei/ comete/ sa facem un copil din/ pamint/mustind de seva/ iubirii noastre/ sa facem un copil trecut/ prin trupul tau/ copilul fie/ cuvintul/ rostit de buzele tale/ cautind buzele mele/ in faptul serii [...]“ – p. 11.

Intreg volumul se constituie de fapt in scopul unic al preamaririi iubirii si a ritualului acesteia. Mesajul ultim este ca dragostea invinge moartea, armonizeaza universul, implineste aspiratia spirituala a trupurilor indragostite. Desi corporalitatea umana este prezenta aproape in fiecare vers, aceasta este denuntata ca materie fizica, simplu suport prin care se atinge starea de beatitudine, organe supuse ceremonialului contopirii cu intregul cosmos. Trupul uman conteaza in poezia lui Peter Sragher doar in masura in care permite descatusarea spiritului si osmoza acestuia cu celelalte elemente ale naturii.

Volumul ma