De cînd a început toată această poveste cu anchetarea lui Traian Băsescu, mai întîi la Cotroceni, apoi la Parchetul Naţional Anticorupţie, am stat de vorbă şi cu cei care s-au ocupat de instrumentarea cazului şi cu Traian Băsescu.
Fostul ministru al Transporturilor s-a prezentat disciplinat în faţa comisiei de la Cotroceni, apoi la PNA, ori de cîte ori a fost chemat. De fiecare dată cînd am stat de vorbă cu el, dl Băsescu mi-a spus că are acte care îi dovedesc nevinovăţia împotriva tuturor acuzaţiilor. Treptat, omul a început să fie tot mai iritat. Ideea de a fi luat la întrebări de unii pe care ajungi să-i bănuieşti că vor să te scoată vinovat cu orice preţ, concluzie la care a ajuns primarul general al Capitalei, l-ar putea scoate din sărite şi pe un om mai calm decît temperamentalul Băsescu.
L-am intervievat în aceeaşi zi în care PNA-ul i-a adus la cunoştinţă că a fost pus sub urmărire penală, spunîndu-i-se cu acest prilej şi care sînt capetele de acuzare. Traian Băsescu mi-a răspuns destul de relaxat, înşirînd cu umor capetele de acuzare şi adăugînd că a mai fost acuzat şi de un delict “de ospătar”, acela de delapidare. Cum pe parcursul primei părţi a interviului, împricinatul a rostit de mai multe ori numele preşedintelui Iliescu, fireşte că l-am întrebat de ce a făcut-o. Fostul ministru al Transporturilor l-a atacat pe Ion Iliescu, declarînd că e convins că acesta se află în spatele “întregii înscenări” (l-am citat pe Traian Băsescu) de conivenţă cu Adrian Năstase. Răspunzîndu-mi la această întrebare primarul general a început să se enerveze, aducîndu-i şi alte acuzaţii preşedintelui Iliescu. Nici pe departe însă atît de grave cum au fost cele pe care le-a formulat în scrisoarea deschisă pe care a trimis-o la Cotroceni săptămâna trecută.
Nu discut conţinutul acuzaţiilor pe care dl Băsescu le-a adus preşedintelui Iliescu, ci moti
