- Istoric - nr. 157 / 13 August, 2003 Ofensiva strategica Inaintarea a inceput, asadar, simultan, la 5 mai 1600, fortele lui Ieremia Movila, Sigismund Báthory si corpul polonez de sprijin urmand sa fie complet incercuite, la rasarit de cazaci si tatari, spre sud de oastea munteana, spre munti de corpul principal comandat de Mihai si la nord, de gruparea lui Baba Novac. Si, totusi, acestei din urma directii, cea mai importanta, Mihai ii destinase doar 7.000 de luptatori, care urmau sa dezvolte ofensiva prin Humor spre Suceava, unde se afla o grupare adversa de doua ori mai numeroasa, de 13.000 de luptatori, in mare parte poloni si mercenari unguri, nemti si secui, hotarati sa reziste. Sa fi fost o eroare a lui Mihai Viteazul, atat de bine informat in general? Putin probabil! Mai curand un calcul, domnul lasand adversarilor Polonia pentru a avea justificarea ca, in urmarire pe teritoriul statului vecin, sa ocupe si Pocutia, regiune in litigiu, revendicata ca facand parte din domnia "a toata Tara Moldovei". Intr-adevar, in timp ce gruparea Nicolae Patrascu a inaintat fara probleme spre Barlad, trimitandu-si o parte din forte pe valea Siretului sa jonctioneze cu corpul principal de oaste la Bacau, Baba Novac a trebuit sa evite Suceava si s-a indreptat spre Iasi, unde va ajunge la 19 mai. Victoria Mihai a patruns rapid cu fortele sale prin pasul Oituz, a depasit raul Trotus, realizand, la 7 mai, jonctiunea, langa Bacau, cu corpul de sprijin trimis de fiul sau. Aici se afla concentrata gruparea principala adversa cu efective aproximativ egale cu ale sale, de circa 30.000 de luptatori. Atacul a fost declansat in ziua urmatoare, la ora 10 dimineata, batalia luand sfarsit seara, cand polonii si fortele celor doi principi, Ieremia Movila si Sigismund Báthory, au inceput retragerea. Din necesitati de organizare, Mihai si-a fragmentat oastea in mai multe palcuri si trei col