- Istoric - nr. 158 / 14 August, 2003 O NOUA REALITATE PE HARTA EUROPEI - TARA UNICA A ROMANILOR, TARA PRINCIPELUI MIHAI Pregatita inca din 1597, campania din Moldova, ca si aceea din Transilvania, nu a fost asadar un rezultat al vreunei conjuncturi externe favorabile. Manevrand intre cei trei concurenti la hegemonia asupra spatiului romanesc, Mihai si-a urmarit cu abilitate obiectivul, rasturnand situatia strategica in cadrul "razboiului nemtesc" printr-o intoarcere spre o alianta de facto cu Poarta, iar acest obiectiv a fost exprimat in documentul din 6 iulie 1600, semnat in calitate de "domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si a toata Tara Moldovei". Planurile sale au fost cunoscute de adversari, dar nu au putut fi contracarate, fiind sustinute din interior de "prietenii sai" din Transilvania si Moldova si de "mult popor" care l-a aclamat ca "Tata" in sensul de pater patriae. Desigur ca faptele sale nu pot fi ridicate la nivelul de constientizare a ideii de natiune din secolele XIX-XX, dar nici coborate la modelul de perceptie teritoriala a stapanirii unui feudal occidental din secolele IX-X, cu atat mai mult cu cat studiile serioase de sociologie istorica ale lui Henri Stahl au ridicat multe dubii asupra existentei unui feudalism autohton in spatiul romanesc (exceptie Transilvania, unde era de import) pana la 1830. In veacul XVI, mentalul romanesc nu diferea de cel al popoarelor occidentale, existand dovezi suficiente pentru demonstrarea indelungatei actiuni politico-militare constiente de a unifica "Daciile, adica Transilvania, Valachia si Moldova", privite ca un intreg de agentii reginei Elisabeta I a Angliei la Poarta, in epoca lui Mihai, sub numele de "blocul dacic". De altfel, nu istorici romantici din veacul trecut sau "nationalisti" si "criptocomunisti" contemporani, ci cronicari englezi ai epocii anuntau ca Mihai a luat pe seama sa "Bogdania pe care a