Cotidianul nostru a publicat, in urma cu trei ani, o ampla investigatie jurnalistica pe parcursul careia reporterii ?Evenimentului zilei? au demonstrat ca un om cu dare de mina poate afla tot ce doreste despre o persoana: ce face, unde se duce, cu cine se intilneste, ce pune la cale sau chiar ce vorbeste la telefon. Interceptari telefonice, filaj, inregistrari video, audio sau fotografii - nimic din toate acestea nu reprezenta o necunoscuta pentru fostii angajati din politie sau servicii secrete deveniti detectivi particulari. Potrivit legii, ?activitatea detectivului particular nu trebuie sa aduca atingere dreptului la viata intima, familiala si privata ori altor drepturi si libertati fundamentale? si ?nu poate fi contrara reglementarilor interne sau celor internationale la care Romania este parte?. Pot fi considerate suficiente aceste prevederi?
Nici un paragraf al legii recent aparute nu face vreo mentiune expresa cu privire la cit de departe poate merge un detectiv particular pentru a obtine informatiile cerute de client. Legea nu sufla un cuvint despre interceptari, filmari sau despre fotografii. Si, potrivit principiului de drept unanim recunoscut, tot ce nu este interzis este permis.
Detectivul are obligatia de a comunica informatiile, la cerere, numai instantelor judecatoresti si Ministerului Public. IGP spune ca detectivii vor fi controlati de ?anumiti ofiteri de judiciar, desemnati in acest sens?.
?Verde? de la SRI
Detectivii trebuie sa indeplineasca insa o serie de conditii si sa fie atestati de o comisie care va functiona la nivelul inspectoratelor judetene de politie si al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, care se va intilni semestrial.
Astfel, un detectiv trebuie sa fie cetatean roman si sa aiba domiciliul in tara; sa faca dovada ca poseda studii medii, ca a absolvit scoala postliceala d
