- Editorial - nr. 159 / 15 August, 2003 Desi suntem in al treilea an de guvernare PSD, sondajele de opinie continua sa se incapataneze si sa arate ca tara merge intr-o directie gresita, lucru care de altfel se intampla, nu de azi, de ieri, ci de mai multa vreme si care a atins paroxismul in timpul regimului precedent. Teama de un colaps iminent, de prabusire totala a tarii, a economiei a fost motivul principal pentru care romanii, satui de baloanele lui Constantinescu, si-au reorientat privirea spre PSD, pe care il parasise cu patru ani in urma, tocmai pentru ca acesta le-a inselat asteptarile, dar in speranta ca stagiul petrecut in opozitie le-a fost invatatura de minte. Nu putem spune ca noua forta politica venita la putere este mai rea decat cea veche, dar nu suficient de buna pentru a avea forta si capacitatea necesare stoparii involutiei, a directiei gresite, pentru punerea tarii pe fagasul dorit de noi toti. Pesedistii au, intr-adevar, unele realizari sectoriale, pe care nici un om de buna credinta nu le poate trece cu vederea, dar ele sunt prea mici pentru a multumi o tara, un popor care asteapta cu sufletul la gura mai binele. Aceasta inseamna ca elevul de azi nu mai este de nota unu, ca cel de ieri, ci de nota patru, ceea ce nu ne spune prea multe, pentru ca, desi mai aproape de liman, el tot in zona corigentei ramane. Cu toate ca prin stradania actualului guvern, Romania a castigat in imagine pe plan international, avand chiar si o pozitie privilegiata, in mare parte datorita unor conjuncturi, pe plan intern lucrurile continua sa mearga prost. Faptul este atat de evident incat orice argument ar fi de prisos. Tara o duce greu, dar nu si membrii partidului de guvernamant, mai ales cei cu functii mai mari sau mai mici, fara a vorbi de alesii neamului care, pentru ceea ce au facut pentru bunastarea si prosperitatea lor si a familiilor lor, a clanului din c