Joi, America s-a confruntat cu cea mai mare pana de curent din istorie. In total, in nord-estul SUA au fost afectate peste 50 de milioane de oameni, iar, dupa o noapte de eforturi sustinute ale Joi, America s-a confruntat cu cea mai mare pana de curent din istorie. In total, in nord-estul SUA au fost afectate peste 50 de milioane de oameni, iar, dupa o noapte de eforturi sustinute ale specialistilor, situatia n-a fost remediata decat partial. Pana vineri seara, autoritatile americane n-au dat publicitatii nici o estimare a pagubelor provocate de intreruperea de curent si nici n-au explicat care sunt cauzele producerii ei. Dar, bazandu-ne pe experienta oferita de alte incidente similare, se poate aprecia atat faptul ca aceste pagube sunt uriase, de ordinul zecilor de miliarde de dolari, cat si filmul dezastrului care a lasat in intuneric mai multe metropole americane si canadiene. Teoretic, un sistem energetic e pregatit sa isi restabileasca echilibrul si parametrii de functionare la aparitia oricarui incident neprevazut, cum ar fi iesirea brusca din functiune a unei centrale sau a unei linii de transport de energie. Initial, in secunda in care se produce incidentul, au loc niste procese automatizate: sistemele de protectie izoleaza zona afectata, iar sistemele de reglare incearca dupa aceea sa compenseze deficitul de energie folosind alte linii si surplusul de energie din sistem. Abia dupa aceea intervin operatorii umani, care pun in functiune noi capacitati sau activeaza "rezervele rapide", centralele care sunt pornite, dar functioneaza sub puterea nominala tocmai pentru a contracara efectele unor astfel de incidente. Dar, cateodata, dintr-un motiv sau altul, zona lovita nu poate fi rapid izolata si suge energie din sistem. Liniile electrice spre acea zona se supraincarca, retelele se congestioneaza, cum zic specialistii, iar acest lucru obliga sistemele de protecti