S-au facut multe speculatii in jurul faptului ca presedintele Romaniei a dat o interpretare originala privind Holocaustul. Nu calculele electorale sau apropierea de ideile Romaniei Mari sint cele mai grave aspecte ale gindirii politice a domnului Iliescu. In fond, presedintele statului roman a exprimat o opinie similara unui segment important al populatiei atunci cind a afirmat ca „Holocaustul nu a fost doar al populatiei evreiesti. Multi altii, intre care polonezi, au murit in mod similar“. Importanta este nu doar semnalarea unor neajunsuri in cunoasterea fenomenului, cit mai ales identificarea problemei/problemelor ce deriva dintr-o interpretare politica a istoriei. Trebuie sa intelegem ca modul in care se exprima presedintele ne priveste pe toti, ca ideile domnului Iliescu sint rezultatul unei formatii de care am beneficiat majoritatea dintre noi. Iata de ce spun ca dezbatind tema Holocaustului vom invata sa responsabilizam raportarea fiecaruia dintre noi la trecut.

Cunoasterea trecutului are, uneori, implicatii politice deosebite. Mai ales acele fapte petrecute relativ recent si despre care nici istoricii nu au fost formati sa se exprime in chip detasat. Aparuta frecvent in dezbaterile publice, tema Holocaustului – asa cum e ea inteleasa de multi concetateni – reflecta un mod original de raportare la istorie. In fapt, nici manualele alternative de istorie nu propun interpretari alternative. Cit priveste cursurile universitare, acestea arareori recupereaza segmentele neplacute ale istoriei nationale. Reforma disciplinei numita istorie lasa mult de dorit, o parte semnificativa dintre profesorii de istorie din liceu si universitati reprezentind aripa cea mai putin permeabila la limbaje, concepte si metode noi de explicare si comprehensiune a trecutului.

Nota conservatoare (in anumite cazuri, ea poate fi definita ca extrem-conservatoare) a