Concluziile din incercarile de cuantificare le intaresc pe cele pe care le ofera si bunul simt. Echilibrul comunitar s-a pastrat si constructia comunitara a putut continua sa progreseze pentru ca, in majoritatea valurilor istorice de extindere, nou-venitii au fost practic de aceeasi conditie economica cu membrii existenti, decalajele separatoare fiind putin importante. Doar intr-un singur caz (Spania, Portugalia si Grecia), au existat probleme de absorbtie rezultand tocmai din decalajele mai mari. Valul central si est-european de extindere va pune probleme tensionate exact din cauza mult mai importantelor decalaje economice care despart aceste tari de cele dezvoltate din Uniunea Europeana.
Decalajele sunt mai mari decat cele care separau la vremea intrarii Spania, Portugalia si Grecia de tarile industriale pe care le gaseau in interiorul Uniunii Europene (pe atunci Piata Comuna). Concluzia trasa de Economist Intelligence Unit este logica. Efectul perturbator va fi, in cazul extinderii catre Est, mult mai sever, pentru ca, decalajele fiind mai profunde, tendintele de echilibrare vor dura mult mai mult. Chiar daca prin puterea lor economica, actualii membri ai Uniunii Europene vor absorbi problemele extinderii si vor trage dupa ei pe calea dezvoltarii si partenerii nou-veniti din Est, procesul va fi lent, pur si simplu pentru ca recuperarea decalajelor actuale de catre acestia din urma va fi mult mai indelungata.
Codasele la recuperare, dupa cum era de asteptat, sunt in studiul Economist Intelligence Unit, Bulgaria si Romania. Primei i-ar trebui aproape 70 de ani pentru a ajunge la un venit mediu pe locuitor comparabil cu cel din Uniunea Europeana. In cazul Romaniei ar fi vorba de 80 de ani. Nimic nastrusnic, nimic nefiresc, tinand cont de situatia concreta de la care se porneste!
Aceasta este, de altfel, problema daca este pusa in parametrii eco
