- Cultural - nr. 165 / 23 August, 2003 - Spune-mi, prietene, cine este aceasta faptura care face marmura sa vorbeasca si care, tanara fiind si frumoasa ca Venus, este totodata prudenta si inteleapta ca Minerva? - l-a intrebat suveranul Prusiei, Frederic-August, prin 1842, pe renumitul savant Alexander von Humboldt, aflat la curtea sa, o data cu banul Mihalache Ghica si fiica lui, Elena, cea care, peste ani, va semna sub pseudonimul Dora d'Istria. Atunci, Humboldt stia ca insotitoarea fostului mare vornic al Tarii Romanesti, pe timpul domniei lui Alexandru Ghica, mazilit de turci pentru vederile lui progresiste, vorbea noua limbi, dintre care patru le folosea curent si in scris - romana, greaca, germana, franceza -, ca se nascuse la Bucuresti si ca, impreuna cu familia, calatorea prin Europa, cu popasuri mai lungi sau mai scurte la Dresda, Viena, Venetia, Berlin. Celebritatea romancei abia se infiripa... Vazuse lumina zilei la 3 februarie 1828, in Bucuresti, se instruise cu perceptorul grec Grigore Papadopoulos, incat, la varsta de 15 ani, a tradus Iliada, din original, direct in germana! Avea inclinatii pentru desen, muzica si poezie, ca si pentru gesturi insolite si nonconformiste. Unul dintre ele, poate cel mai comentat si catalogat bizar in epoca, pentru o pricipesa, a fost ascensiunea pe varful Mönch (4.104 m), in 10/11 iunie 1855, ea fiind a treia femeie din lume care a escaladat Alpii, dupa frantuzoaicele Marie Paradis (1808) si Henriette d'Angeville (1838), si care, dintr-un sentiment de mandrie nationala, a infipt acolo pe stanca un steag cu numele tarii natale: VALAHIA! Dar insolita a fost si razvratirea ei impotriva atmosferei din imperiul tarist, prin divortul de printul rus Alexandru Koltzoff Massalski si refugiul in Elvetia (1849), hotarata sa se consacre studiului, cercetarii si apararii popoarelor europene oprimate, calatoriilor, miscarii feministe