Echipa lui Piturca a invins, sambata seara, cu 1-0 pe Dinamo pentru ca atacantul stelist a stiut sa profite perfect de o gafa a defensivei dinamoviste 25.000 de oameni au venit la "singurul derby al fotbalului romanesc", cum inca mai viseaza oficialii celor doua cluburi, Steaua si Dinamo, si acesta este singurul castig al meciului de sambata seara din Ghencea: faptul ca oamenii inca mai dau bani ca sa vina la fotbal. Altfel, jocul oferit de cele doua echipe a fost foarte departe de pretentiile unui derby, si cand ne gandim ca stelistii vorbeau despre Steaua-Dinamo ca despre un Real Madrid-FC Barcelona, ne dam seama de penibilitatea fotbalului romanesc. Plin de gafe, cu putine ocazii de gol, incrancenat, dar fara sa fie spectaculos, meciul din Ghencea ne-a aratat cum suntem, ca o capra raioasa care isi tine coada sus. Prima impresie, la sfarsitul primelor 20 de minute de joc, a fost ca Dinamo a venit in Ghencea in postura de victima sigura si ca toate declaratiile razboinice de dinainte de joc nu erau decat vorbe de adormit copiii. Dar, pe parcurs ce jocul Stelei isi pierdea din intensitate, iar stereotipia atacurilor gazdelor nu dadea roade, "cainii rosii" prind curaj si isi trec in cont cele mai mari ocazii ale partidei prin Danciulescu, incapabil sa trimita in poarta o minge din careul de sase metri si prin Vladut Munteanu, probabil cel mai bun dinamovist sambata seara, dar suficient de egoist incat sa-si lipseasca echipa de un gol care ar fi dat alta fata jocului. Scapata cu fata curata de doua ori, pe parcursul unei reprize in care nu a avut nici o ocazie clara de gol, Steaua se razbuna in debutul reprizei secunde. De fapt este mult spus "Steaua se razbuna" pentru ca a fost doar o razbunare a atacantului Claudiu Raducanu. Dupa ce a plans ca in meciul cu Rapid a fost nevoit sa paraseasca terenul accidentat si fara sa inscrie pentru Steaua, Raducanu si-a luat rev