După un început entuziast, proiectele culturale româneşti de obicei se împotmolesc. Apar probleme legate de finanţare, iniţiatorii sătui de piedici şi voluntariat dezertează, izbucnesc conflicte de orgolii, ostilităţi între membrii echipei... Din tot ce debutase promiţător, cel mai longeviv şi bogat în înfăptuiri e, crede Cronicarul (şi i-ar plăcea să poată fi contrazis), programul Fundaţiei A Treia Europă, de studiere şi promovare a valorilor culturale şi ştiinţifice ale Europei Centrale şi de Est. Şi asta datorită unor oameni docţi, pasionaţi, perseverenţi şi foarte harnici (Adriana Babeţi, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Gabriela Colţescu ş.a.), care au instruit, la Universitatea de Vest, grupuri interdisciplinare de tineri specializaţi în problematica ştiinţifică şi culturală central şi est-europeană. Sub sigla Fundaţiei timişorene au apărut, începînd din 1997, la edituri serioase (în special Polirom), traduceri din operele unor mari scriitori mai puţin sau necunoscuţi la noi, precum Joseph Roth, Ivan Klima, Andrzej Kusniewicz, Konrad György, Bohumil Hrabal, Danilo Kiš, Milorad Paviæ...

S-au editat şi studii ale unor reputaţi specialişti în Mitteleuropa, s-au organizat colocvii şi conferinţe internaţionale, s-au iniţiat cursuri de masterat în temă şi cîte şi mai cîte. Nepreţuit e şi ceea ce a făcut şi face Grupul de istorie orală şi antropologie socială pentru memoria specificului multietnic şi plurilingv al Banatului (volumele semnate sau coordonate de Smaranda Vultur cuprind istoria trăită şi povestită a bănăţenilor în sec. XX). l Am făcut această lungă introducere fiindcă revista ORIZONT nr. 6, sub genericul Comunităţi deschise. Redescoperirea diversităţii, se ocupă de scriitorii sîrbi din Banatul universurilor complementare. „E greu să înţelegi cultura Banatului fără să urmăreşti cele patru culturi care se afirmă aici (...) Literaţi germani, ro