In plina vara, pe canicula, sistemele de termoficare din Romania au inceput sa se descompuna. De exemplu, in Bucuresti, care e un paradis energetic fata de restul tarii, RADET a debransat, scurt, In plina vara, pe canicula, sistemele de termoficare din Romania au inceput sa se descompuna. De exemplu, in Bucuresti, care e un paradis energetic fata de restul tarii, RADET a debransat, scurt, dintr-o miscare, 625 de blocuri de la retea. Si in celelalte mari orase, pregatirea pentru iarna a regiilor de termoficare cuprinde debransarea marilor restantieri. Asa se intampla peste tot, din Targu Mures, unde 7.000 de familii au ramas fara apa calda, pana in Craiova. Necazul este ca aceste sisteme au fost proiectate sa functioneze ca un tot unitar. De aceea, orice amputare a unui membru mai mare sau mai mic al "organismului termic", fie ca e vorba de un apartament, bloc sau cartier, ii inrautateste parametrii de functionare si ii scade randamentul. Asta inseamna pentru ceilalti servicii mai proaste cu costuri mai mari, adica mai mult frig indurat la iarna si o intretinere tot mai mare. Simtind pericolul, zeci de mii de oameni din toata tara vor sa paraseasca sistemul care se scufunda, alegand solutia centralelor termice de apartament. In Bucuresti, ca sa folosim tot exemplul Capitalei, zilnic 200 de oameni stau la coada la debransari. In Brasov, numai in trei luni, peste 3.000 de apartamente au fost debransate, acestea adaugandu-se celor peste 15.000 debransate in anii trecuti. Dar Brasovul e un caz fericit. Alte orase, cum ar fi Baia Mare sau Dej, au renuntat complet la termoficarea centralizata, cetatenii de la bloc folosind, dupa caz, soba cu lemne, resoul sau gazele naturale. Practic, in acest moment, "abonatul" sistemului a ramas doar cetateanul mediu. Pe cei mai saraci ii debranseaza regiile, iar cei care pot economisi cateva zeci de milioane de lei pentru o centrala de a