Radu Ioanid este unul dintre putinii specialisti in studiul Holocaustului din Romania. Sociolog de meserie, el s-a stabilit in a doua parte a anilor ‘80 in Statele Unite ale Americii, la Washington D.C., unde este directorul departamentului de Programe Arhivistice Internationale al United States Holocaust Memorial Museum – o pozitie privilegiata pentru cercetator. Lucrarea acestuia The Holocaust in Romania. The Destruction of the Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, aparuta in anul 2000 – cu editii in romana, ebraica si franceza –, este una dintre cele mai bune sinteze ale domeniului existente la ora actuala.
Controversa definirii Holocaustului
Va propun o discutie care sa abordeze Holocaustul romanesc si cadrul mai larg al antisemitismului – subiecte ce au intrat brusc in atentia presei si a opiniei publice in ultima vreme. Din pacate, „actualizarea“ a venit ca urmare a unor declaratii politice la nivel inalt lipsite de abilitate, si nu ca rezultat al unor dezbateri publice informate si la obiect. Sa incercam, inainte de toate, sa definim termenii problemei. Despre ce vorbim atunci cind ne referim la Holocaustul din Romania?
Prin Holocaust inteleg discriminarea, izolarea, deportarea si exterminarea evreilor si a altor grupuri etnice de catre Germania nazista si aliatii sai in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Trecind la victimele din Romania: ele sint in primul rind evreii, apoi rromii si, intr-o masura mult mai mica, membrii unor secte religioase (martorii lui Iehova, baptistii, stilistii), acestia din urma persecutati si deportati, dar nu exterminati. Conform datelor furnizate de insasi administratia Antonescu in septembrie 1943 au fost deportati in Transnistria 56.089 de evrei din Basarabia si 90.334 de evrei din Bucovina, dintre care mai erau in viata in toamna aceluiasi an 49.927 de evrei.
