Dupa evenimentele din decembrie 1989, comertul cu cartea din Romania, in loc sa cunoasca o inflorire fireasca, necesara, sub regimul libertatii si al dreptului la initiativa, a cunoscut, dimpotriva, o restringere continua, pina la situatia de colaps aproape total in care se afla astazi; viata, atit a producatorilor de carte cit si a difuzorilor cartii cufundindu-se din ce in ce mai mult in lipsuri si mizerie.
Cauza o constituie nu numai saracia din ce in ce mai drastica a marii mase a cumparatorilor si consumatorilor de carte (elevi, studenti, cadre didactice, alte categorii de populatie), ci si cresterea exponentiala a preturilor de hirtie, cerneluri tipografice, serviciile preeditoriale pe calculator etc. In acelasi timp, a avut loc si o anarhizare aproape completa a sistemului de difuzare a cartii.
Privatizarea acestuia s-a facut fara discernamint, prin farimitare, in conditii de total dezinteres al institutiilor statului fata de ceea ce se intimpla in domeniul productiei si consumului de carte, asimilate in mod grosolan cu celelalte domenii ale productiei si consumului (piata brinzei, a mezelurilor etc).
Dupa toate datele problemei, ne aflam intr-un cerc vicios: scaderea nivelului de trai al populatiei a dus la restringerea, pina aproape de anulare, a preocuparilor intelectuale ale acesteia, in special in domeniul activitatii cu cartea, cea mai dificila, dar totodata si cea mai productiva intelectual din toate. In acelasi timp restringerea activitatilor intelectuale a contribuit la scaderea gradului de civilizatie, la cultivarea prin televiziune a violentei si pornografiei, a ideii cistigului fara munca. Acestea au la rindul lor, ca urmari, infractionalitatea, in special in rindul tineretului.
Nu se poate spune ca in acest timp nu s-au produs carti, si chiar carti foarte bune, dar, practic, ele au ramas ca si necunoscute pentru mar
