Plini de praf, osteniti si cu vorba gituita de suparare, mai multi tarani din comuna vrinceana Nereju au descins ieri in Capitala, cautindu-si dreptatea la porti mai mari. Cei 24 de munteni, reprezentind peste 3.000 de obsteni din Vrancea, cer un lucru simplu: sa fie lasati sa se foloseasca de padurea pe
Reprezentantii a 3000 de tarani din Vrancea au venit la Bucuresti, revoltati ca autoritatile nu-i lasa sa exploateze padurile mostenite inca de pe vremea lui Stefan cel Mare
Plini de praf, osteniti si cu vorba gituita de suparare, mai multi tarani din comuna vrinceana Nereju au descins ieri in Capitala, cautindu-si dreptatea la porti mai mari. Cei 24 de munteni, reprezentind peste 3.000 de obsteni din Vrancea, cer un lucru simplu: sa fie lasati sa se foloseasca de padurea pe care o au mostenire de pe vremea lui Stefan cel Mare. Padurea acopera patru munti importanti din Vrancea, iar mosnenii din Nereju asista in fiecare zi la defrisarile abuzive pe care le fac tocmai cei care ar trebui s-o pazeasca. Taranii nu au alt venit, in afara lemnului, decit alocatiile copiilor. Satui de surzenia autoritatilor locale, vrincenii au pus ban linga ban si au tocmit un autobuz care sa-i aduca pina la guvern, la presedintie si la citeva ministere. Intre doua usi inchise, ei au gasit ascultare in redactia ?Evenimentului zilei?.? Dupa ce au tacut si au rabdat din ?89 pina azi, iata ca vocea taranilor se aude din ce in ce mai des si mai convingator. Iar nemultumirile lor pot reprezenta un adevarat cutremur electoral in Romania, unde mai bine de jumatate din populatia cu drept de vot locuieste la sate.
Povestea urmasilor Babei Vrincioaia e o reluare a altor situatii similare, intilnite in judete cu mari suprafete de padure, precum Neamt, Bacau, Suceava. ?Am padurea demult, de la Stefan cel Mare?, ne spune batrinul Axente, si acesta este raspunsul oricar
