- Social - nr. 172 / 3 Septembrie, 2003 Romania este considerata tara din fostele comuniste cu cele mai multe blocuri. Nu discutam acum motivele si ratiunea acestei decizii, dar cert este ca viata in comun, la apartament, impune mult mai multe restrictii in manifestarea libertatii de convietuire. Cu toate acestea, viata demonstreaza ca se poate trai civilizat si la bloc, cu conditia ca fiecare locatar sa participe constructiv la activitatea microcomunitatii din care face parte, insusindu-si si respectand normele de comportament necesare unui trai decent, linistit, dar si asumandu-si interesul pentru buna gospodarire, nu numai a propriului apartament, ci si a intregului imobil, cu spatiul verde aferent. Pentru ca locuitul in blocuri, in masa, este o gaselnita de tip comunist, trebuie sa recunoastem ca vechiul regim a avut la indemana parghii adecvate si mai eficiente pentru asigurarea bunei convietuiri in aceasta forma de organizare a localitatilor. Daca erai deranjat in propriul apartament sau pe strada, aveai cui te plange si se luau masuri, iar spatiile verzi, cartierele in ansamblul lor, aratau mult mai bine ca acum. De indata ce ne-am luat portia noastra de libertate, pana si calitatea vietii noastre de la bloc s-a depreciat. Aceiasi vecini au uitat parca de regulile de aur ale convietuirii, iar, o data cu proliferarea radiocasetofoanelor si a boxelor, factorii de poluare fonica s-au amplificat de cateva ori, la care se adauga alte defecte ale comportamentului stradal, pe care nu are rost sa le mai enumeram. Pentru ca viata la bloc s-a inrautatit considerabil in Romania ultimului deceniu, motivatia fiind asa-numita democratie, am tinut sa aflam daca lucrurile stau astfel si acolo unde democratia este la ea acasa. Iata ce ne-a relatat in acest sens doamna Zanescu Ildiko, care, timp de 17 ani de la plecarea din Romania a trait tot la bloc, in Germania si Fra