- americanii, noii stahanovişti ai lumii - Să dai o raită (trăiască Internetul!), pe 1 septembrie, prin cîteva ziare şi reviste străine (de fapt, nu cu totul "străine", dat fiind că sînt italiene şi franceze, deci de "giantă latină") poate fi un exerciţiu util sau măcar simpatic: ecourile vacanţei încă nu s-au stins, dar nici activitatea n-a reintrat în deplina normalitate. Aşa că ziarele franceze vorbesc - desigur - despre la rentrée, pusă în acest an sub semnul unui scandal estival: numărul mare de decese provocate în Franţa de caniculă şi toate polemicile care au urmat. Pentru francezi, la rentrée înseamnă (şi) reînceperea şcolii, aşa că Le Figaro oferă o sinteză despre bacalaureat şi despre ce pot face absolvenţii "după": este vorba despre bacul 2004, a cărui pregătire a început. Pentru cititorii care sînt gata să compare şi să tragă concluzii defavorabile nouă ("vezi, domnule, ei se pregătesc din timp..."), preiau şi nişte cifre: în 2002, în Franţa au absolvit bacul 78% dintre cei înscrişi. Comparaţi, aşadar, dar nu uitaţi: comparaison n'est pas raison. Pînă la bac - şi pînă la vacanţa de anul viitor - www.lemonde.fr ne oferă sfaturi pentru o mai bună readaptare la viaţa de toate zilele după vacanţă. Cea mai simpatică descoperire am făcut-o însă pe pagina web a unui săptămînal italian, Internazionale ("fratele" lui Courrier International, căci e făcut în principal tot din articole preluate din presa lumii). Este vorba despre un articol intitulat Trăiască timpul liber!, scris de Paul Kennedy, profesor de istorie la Yale University, special pentru ediţia din 28 august 2003 a lui Internazionale. Îl rezum, cu gîndul că va produce plăcere atît celor care se plîng că "la noi se munceşte puţin şi prost", cît şi celor care spun că "în Occident se munceşte mult şi bine". Paul Kennedy începe cu evocarea unui economist american de origine norvegiană, Thorstein Veble