- Cultural - nr. 174 / 5 Septembrie, 2003 Cu ajutorul lui Dumnezeu, la poarta municipiului Targu-Mures, ziditu-s-a un sfant lacas de inchinare, o "Poarta a Cerului", prin jertfelnicia Prea Cucernicei Stavrofore Cristina - Maica Stareta a Manastirii Recea, a Parintelui Ioan Iovan si a numerosi binefacatori. Stavrofora Cristina, stareta a Manastirii Recea, s-a nascut intr-o zi de 25 ianuarie, in Bucuresti, unde a crescut, s-a instruit si a profesat timp de peste 30 de ani, ducand o viata de calugarita in alb. Dupa pensionare, a inceput o alta activitate, total diferita, imbracand haina monahala, devenind stareta a Manastirii Recea. In acest loc, Dumnezeu si-a oprit pentru o clipa privirea, cuprinzand cu puterea harului Sau si infrumusetand acest spatiu manastiresc, pentru a-i da imagine, culoare, si mai ales pacea simtita de fiecare cand paseste in acest asezamant monahal de refe rinta in Eparhia Alba Iuliei, marturie peste veacuri a credintei ortodoxe pe aceste meleaguri. A ridicat in timp record un complex monahal cu spatii de cazare pentru sobor si inchinatori; pentru o biblioteca si un muzeu; pentru activitati culturale si sociale; o gospodarie anexa, furnizoare a unei bune parti din hrana vietuitoarelor; un parc inconjurator si o minicatedrala de o frumusete aparte. Totul a pornit de la zero. Pamantul gol, punga goala. Explicatia realizarii este sufletul, munca indarjita, talentul, perseverenta, rabdarea, competenta, comunicarea si rugaciunea. Rugaciunea fierbinte. I-a mai dat Maica Domnului Maicii Cristina intai un duhovnic incercat: parintele Ioan Iovan. Munca si truda acestui ravnitor parinte pentru indrumarea si induhovnicirea omului nu se oprea la sobor. Zeci, sute de persoane, intre care multi preoti si preotese, veneau la Sfanta Liturghie si la Spovedanie. Alergau la caldura sufletului sau bun, bland, iertator si rabdator. Lacrimile si suferintele