- Cultural - nr. 175 / 6 Septembrie, 2003 Cea dintai mare sarbatoare din cununa Sfintilor de peste an este Nasterea Maicii Domnului, praznuita in 8 septembrie. Maica Domnului, sfintenia omeneasca cea mai inalta, cunoscuta si cinstita de Biserica, s-a nascut in Nazaret (numele orasului poate fi tradus prin "inflorit", "deosebit de cele pamantesti", "sfintit"). Parintii ei, Dreptii Ioachim si Ana, oameni instariti si pastratori ai traditiei, nu aveau copii. Lor li s-a aratat ingerul Gavriil, care i-a anuntat ca rugaciunile lor au fost auzite si Dumnezeu ii va invrednici cu o fata, prin care "se va da mantuire la toata lumea". Maica Domnului a fost astfel rodul rugaciunilor, lacrimilor si frangerii inimii parintilor ei, un rod al indurarii lui Dumnezeu, un copil dorit, cerut si dobandit prin rugaciune. Un copil cu o chemare dumnezeiasca pe umeri: chemarea de a fi mama care a dat trup de om lui Dumnezeu, Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Din "Vietile Sfintilor" aflam ca la varsta de trei ani a fost dusa la templu, dupa porunca dumnezeiasca. Dupa cativa ani tatal ei a murit la varsta de optzeci de ani. Mama ei, Sfanta Ana, ramanand vaduva, a parasit Nazaretul si s-a dus la Ierusalim pentru a-si petrece zilele rugandu-se in templu, alaturi de fiica ei prea sfanta. Dupa doi ani de la sosirea in Ierusalim, a plecat si ea in lumea dreptilor, avand saptezeci si noua de ani. Astfel a venit pe lume cea care a fost, este si va fi fiica Parintelui Ceresc, Mama Fiului si mireasa Duhului Sfant, Imparateasa tuturor Sfintilor, sprijinitoarea pacatosilor, atotputernica ajutatoare si rugatoare pentru toti oamenii, Maica indumnezeirii si mantuirii noastre, a tuturora, mai cinstita decat Heruvimii si mai marita decat Serafimii. Ei ne rugam zicand:"Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!" LETITIA BOTA - Cultural - nr. 175 / 6 Septembrie, 2003 Cea dintai mare sarb