Christiane DESROCHES NOBLECOURT
Femeia in vremea faraonilor
Traducere de Andrei Niculescu, Editura Meridiane, Colectia „Biblioteca de arta. Arte. Civilizatii. Mentalitati“
Bucuresti, 2002, 320 p., f.p.
Titlul cartii marturiseste intentia autoarei: realizarea unui portret al femeii Egiptului antic, dar ne putem intreba ce relevanta ar avea aceasta cercetare in afara de una istorica. Volumul propune o cercetare solida a acestei probleme, oferind dovezi in sprijinul ideii sale directoare, si anume importanta rolului femeii in societatea egipteana. In primul rind, elementul feminin apare in cadrul religiei prin intermediul zeitelor (in frunte cu Isis). Analizind rolul jucat de acestea, se poate spune ca in lumea divina raportul dintre elementul feminin si cel masculin este unul de complementaritate: ambele parti au un rol bine determinat, care permite existenta si perpetuarea lumii terestre. Prin urmare, elementul feminin este la fel de important ca si cel masculin si acest raport de egalitate se va manifesta in lumea muritorilor prin felul in care este vazuta femeia in cadrul vietii regale si in societatea egipteana. Unul dintre imnurile inchinate zeitei Isis contine o dovada edificatoare in acest sens: „Tu esti Stapina pamintului [...]/ Tu ai inzestrat femeile cu o putere egala cu aceea a barbatilor!“ (p. 39).
Ca Mare Sotie Regala sau chiar suverana-faraon, femeia constituie un element esential al acestei lumi situate intre tarimul zeilor si cel al oamenilor. Lumea faraonilor – ca si cea divina – nu poate exista fara cele doua componente complementare: principiul masculin si cel feminin. Si aici femeia are un rol bine conturat, iar in cazul femeilor-faraon, dintre care autoarea consacra doua capitole suveranei Hatsepsut, se poate vorbi despre o egalitate deplina dintre sexe. Aceasta raportare este prezenta si in viata
