Draga F. (Ierusalim)... . Ce te scoate din fire este faptul ca emit opinii despre o situatie pe care n-o traiesc, nu stau sub bombe, sunt ferit de calamitati. Ar trebui de aceea sa tac, sa nu repet decat cuminte interpretarea ta si a oficialitatii din Israel (care ar detine monopolul adevarului in aceasta privinta). Aici sta nodul nepotrivirii noastre. Cine nu e de acord cu tine devine inevitabil un individ confuz, haotic, pana la urma iresponsabil. Lucrurile merg insa si mai departe. Ca sa ma explic despart doua aspecte: opinia despre fondul real al problemei si tratamentul la care e supus interlocutorul.
Ca ne deosebim in aprecieri e clar. Eu incerc sa te inteleg, sa respect punctul tau de vedere, cu toate ca nu-l impartasesc decat foarte partial. La tine nu se remarca vreun semn ca inregistrezi pe celalalt cu punctul lui de vedere.
Ma simt ca un ciumat, un ins intrat sub influenta unei forte malefice. Cine este aceasta forta? Se ghiceste usor: presa infama occidentala. Facandu-ma purtatorul ei de cuvant, slujesc o cauza rea, sunt captivul ei, nu mai pot vedea altfel. Amicul nostru comun, R., ma numea un mercenar, dar nu preciza cine ma plateste, pentru tine sentinta asupra mea nu e prea diferita. Netraind conditia grea a localnicilor, informandu-ma doar din lectura ziarelor Vestului (vandute cu toptanul arabilor), sunt o marioneta. Cutez (ce indrazneala!) sa critic si masuri ale guvernului din Ierusalim si ma dezvalui in acest fel ca un tradator de neam. Cand imi exprim indignarea fata de atacurile teroriste ale palestinienilor si le numesc ticaloase, e privita cu indoiala sinceritatea mea. Preiau jocul ipocrit al unor gazete de aici, orbite de ura lor impotriva Israelului. Marturisesc ca acest mod de a discuta nu-l mai port suporta.
Alb si negru - un antagonism prea rudimentar
Tabloul schitat pare efectul unei halucinatii
