Toamna bobocilor a-nceput!. Trei dascalite deapana amintiri. "Fa-ma, Doamne, o stea". 7 martie 2003. Zi de primavara. Dar ce primavara! Este un ger de iti taie respiratia. A nins, bate vantul si parca ar vrea sa viscoleasca. Pacat. Astazi as vrea sa merg eleganta la gradinita, dar am de strabatut doi k...
Toamna bobocilor a-nceput!
Trei dascalite deapana amintiri
"Fa-ma, Doamne, o stea"
7 martie 2003. Zi de primavara. Dar ce primavara! Este un ger de iti taie respiratia. A nins, bate vantul si parca ar vrea sa viscoleasca. Pacat. Astazi as vrea sa merg eleganta la gradinita, dar am de strabatut doi kilometri prin zapada, prin camp, si vantul puternic nu-mi ingaduie o tinuta primavaratica. Se rezolva altfel problema. Imi pun in sacosa imbracamintea "de gala", ma imbrac gros, ca de obicei, si pornesc la drum. In jumatate de ora ajung la gradinita mea draga. Clasa este pregatita de sarbatoare. Este curat, cald si pe masa un buchet frumos de flori. Imi schimb vesmintele si astept privind pe fereastra. Ulita se umple de mame si de copii. E luna martie si am organizat o serbare in cinstea lor. Copiii imi zambesc de departe, intind manutele si se prind de gatul meu. Emotia si fericirea lor mi se transmit si mie. Sunt veseli, recita frumos, canta frumos. Mandre de odraslele lor, mamele impart copiilor bunatati. O bunica ma priveste cu un zambet induiosator. Parca ar vrea sa-mi spuna ceva. Imi face semn sa ma apropii. Ma desprind cu greu din mijlocul copiilor si ajung la ea.
- "Nu va suparati de intrebare", imi spune, "cati ani aveti? Dvs. nu vreti sa mai imbatraniti? Sunteti de multi ani in sat."
O emotie puternica ma copleseste si-i raspund sincer:
- "Bunica, nu ma supar de intrebare, la vara voi implini 50 de ani, iar in sat sunt de 26 de ani."
- "Cum trec anii...", spune bunicuta. "Ce vor face copiii nostri
