- Editorial - nr. 181 / 16 Septembrie, 2003 Cinci sunt motivele reale care au determinat aparitia acestor randuri: 1. - rabufnirea, tardiva, a orgoliului presedintelui Ion Iliescu, vulpoiul batran trecut prin toate unsorile politichiei romanesti, care, suparat, pe cicaliturile ziarului din Israel care a facut din tantar armasar, le-a aratat detractorilor obrazul si le-a spus raspicat ca totul a fost "inflorit", iar expresiile care i-au fost puse in gura au fost decupate din context; 2. - intamplarea de la Paris, legata de refuzul autoritatilor franceze si anularea, sine die, a ceremoniei pentru dezvelirea unei placi comemorative si a bustului savantului roman Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, ale carui merite profesionale au fost contestate prin prisma unor trecute acuzatii antisemite, deci politice si neprofesionale, refuzandu-se, astfel, dupa 80 de ani, sa se indrepte, macar dupa moarte, nedreptatea care i s-a facut in viata, furandu-i-se "Premiul Nobel" pentru medicina; 3. - cartea lui J. Ancel despre "holocaustul romanesc"; 4. - opinia publicistului si scriitorului Tesu Solomovici; 5. - o clasificare a Centrului "Simon Wiesenthal", in legatura cu soarta evreilor din Romania. Deoarece despre primele doua enunturi am mai scris, detaliat, in doua dintre editorialele recent publicate, in randurile de fata ne vom opri doar la celelalte subiecte amintite. Un lucru este cat se poate de clar si a facut obiectul numeroaselor articole aparute in "Cuvantul liber". Intr-o perioada de hartuire programata a Romaniei, abil instrumentata din afara, cu suficientul sprijin al unor persoane din interior, pentru crearea unor susceptibilitati, cartea lui J. Ancel are un rol deosebit. Prin ce socheaza ea? In primul rand, printr-un mare fals istoric! Autorul a "descoperit", prin niste arhive doar de el stiute, ca "holocaustul romanesc" - inexistent! - ar fi mai holocaust c