S-a mai consumat un episod din campania pe care guvernul PSD o duce pentru ca Romania sa obtina in raportul de tara pentru 2003 al Comisiei Europene calificativul de economie de piata functionala. S-a mai consumat un episod din campania pe care guvernul PSD o duce pentru ca Romania sa obtina in raportul de tara pentru 2003 al Comisiei Europene calificativul de economie de piata functionala. Este greu de spus in ce masura primul-ministru, Adrian Nastase, aflat zilele trecute la Bruxelles, a reusit sa-si convinga interlocutorii ca meritam un asemenea statut, care ne-ar face compatibili sa ne integram in Uniunea Europeana. Un lucru este insa cert: tactica folosita pana acum de Bucuresti "spunem ca ei si facem ca noi" nu mai poate pacali pe nimeni la Bruxelles. "Daca nu va onorati propriile promisiuni, nu aveti nici o sansa", l-ar fi atentionat pe premier presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi. Nu este vorba numai de vechile probleme nesolutionate (privatizarea intregului sistem bancar sau restructurarea sectorului energetic), ci si de altele noi. "Puneti statul acolo unde ii e locul intr-o economie de piata", i-a sugerat, pentru prima data, Prodi lui Nastase. Intr-adevar, rolul pe care il joaca astazi statul in Romania nu se deosebeste prea mult de cel de dinainte de 1989. Se scumpeste caldura. Nu va faceti griji, spune guvernul, care se angajeaza sa suporte diferenta de pret nu numai pentru persoanele aflate in dificultate, ci pentru toata lumea. De unde are insa guvernul atatia bani? Fireste, de la bugetul de stat, care este alimentat tot de cetatenii carora li se promit diferite favoruri. O astfel de economie nu este de piata, ci de comanda, in care statul "bunastarii generale" ia de la unii pentru a da la altii, dar tot mai putin, pentru ca din marea oala comuna mai mult se ia decat se pune la loc. Spre deosebire de economiile socialiste, cele capitaliste pre