Am fost, de tinerel, in inspectii si controale. Am fost, e drept, si controlat-inspectat-coordonat destul. Acum era randul meu sa ma dau mare, sa-mi arat muschii si grosimea obrazului. N-am procedat asa. Am fost inspaimantator doar cateva minute. Am dat teste, extemporale, am controlat la sange, dar niciodata n-am... dat in primire. I-am lasat pe controlati sa-si controleze testele, sa remedieze lipsurile, sa traga concluziile si ne-am despartit prieteni. Intr-un asemenea control, in care insoteam (ca locotenent-major) un ofiter cu gradul meu de-acum, am fost martor la o intamplare ciudata, hazlie, incredibila. “Astea-s armele mele, cu astea va scot la lupta!”, zisese colonelul aratand carnetelul de teren si creionul ascutit. “Acesta e pistolul cu care va-mpusc!”, adaugase aratandu-si creionul... constatator si consemnator de lipsuri si neajunsuri. Un coleg de generatie al controlorului sef, uitat de Dumnezeu in gradul de maior, ia creionul acela, ii rupe varful spre stupoarea noastra si apoi il inapoiaza posesorului. “Nu se intra in incapere cu arma incarcata, tovarase colonel! Dumneavoastra ne-ati spus si scrie si-n regulament!” Am ras cenzurat, momentul n-a fost exploatat ludic si nici gustat de scrobitul de la Bucuresti, dar mie mi s-a scrijelat pe meninge, undeva langa corpul calos sau sub apeductul lui Silvius, ca doar nu pe scizura lui Rolando, prezente in encefalul meu cazon. Am fost, de tinerel, in inspectii si controale. Am fost, e drept, si controlat-inspectat-coordonat destul. Acum era randul meu sa ma dau mare, sa-mi arat muschii si grosimea obrazului. N-am procedat asa. Am fost inspaimantator doar cateva minute. Am dat teste, extemporale, am controlat la sange, dar niciodata n-am... dat in primire. I-am lasat pe controlati sa-si controleze testele, sa remedieze lipsurile, sa traga concluziile si ne-am despartit prieteni. Intr-un asemenea control, in car