Scriem aceste rînduri sub semnul mirării. Constatăm că, astăzi, cînd în cultura noastră se pune atît de acut problema „decadenţei” limbii române literare (de cea vorbită, comună, colocvială, să nu mai discutăm!), cînd apar fel de fel de opinii care denunţă, scandalizate, vulgaritatea şi incorectitudinile ei – rareori se găseşte cineva care să-şi îndrepte atenţia către Universitate şi să ia în seamă lucrările elaborate înăuntrul zidurilor ei.
Deşi mulţi dintre cei ce scriu în mass-media sînt şi universitari!
Iată însă că, departe de învolburata viaţă publică, preocupări vizînd limba şi cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar – chiar vor apărea – în Universitatea (şi editura ei) din Bucureşti. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulaţie restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui – probabil –, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „ţigănizării” limbii actuale.
Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în treceri inocente prin librării şi biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenţia unui public cu interese culturale şi litereare mai largi asupra acestor străduinţe din incinta Universităţii din Bucureşti. Poate că, luînd cunoştinţă de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simţi mai încurajaţi în acţiunea lor.
Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” şi „dinamica” limbii române actuale. Primul reuneşte sub titlul Actele Colocviului ţinut în noiembrie 2001 (şi dedicat memoriei mult regretatului profesor Emanuel Vasiliu) contribuţii ale unor lingvişti profund implicaţi în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, ştiinţific, dar nu
